Fotografierea stelelor căzătoare

Tehnica de fotografiere a meteorilor

De-a lungul anului există multe fluxuri de meteori. Care este cel mai bun mod de a surprinde fenomenele luminoase de scurtă durată?

De-a lungul anului, apar numeroase fluxuri de meteori care determină o apariție crescută a stelelor căzătoare. Printre cele mai importante se numără Geminidele din decembrie, Quadrantidele din ianuarie și Perseidele din august, care au cele mai mari rate de cădere. Dar care este cel mai bun mod de a surprinde aceste fenomene luminoase de scurtă durată?

Sursa meteorilor sunt particulele fine lăsate în spațiul interplanetar de către comete, de exemplu. Acestea lovesc atmosfera Pământului cu viteze relative de aproximativ 20 - 70 km/s. Frecarea le încetinește, făcând ca moleculele de aer să strălucească. Urmele de lumină rezultate pot fi observate doar pentru câteva fracțiuni de secundă. Acest lucru le plasează în contrast puternic cu aproape orice alt subiect din astrofotografie. În plus, doar frecvența prognozată de stele căzătoare poate fi prezisă cu aproximație, nu însă și a locului unde vor apărea pe cer meteorii individuali. Prin urmare, nu este posibilă fotografierea țintită - vorbim, așadar de un alt fel de „lucky imaging“. Cu toate acestea, anumiți parametri pot fi optimizați pentru a face mai probabilă o captură norocoasă și pentru a o surprinde mai bine.

Primul factor important nu are nimic de-a face cu tehnologia. Așa cum se întâmplă adesea în astronomie, trebuie găsit un loc cât mai întunecat posibil. Trebuie evitată lumina difuză din orașele din apropiere, în special în direcția în care doriți să fotografiați pentru a surprinde stelele căzătoare pe un fundal frumos sau în combinație cu o constelație impresionantă. O privire aruncată pe o hartă a poluării luminoase este utilă în acest sens. Fotografia meteorilor este, de fapt, simplă. O suprafață mare de cer este fotografiată pe o perioadă mai lungă de timp. Prin urmare, necesită un efort tehnic redus - în principiu, la fel ca în cazul fotografiilor startrail, este suficient un aparat de fotografiat fixat pe un trepied. Pe lângă startrails, sperăm că vom putea surprinde și unul sau doi meteori. Astfel de fotografii pot fi îmbunătățite și cu un fundal frumos. Cu toate acestea, dacă dorim să avem drept fundal o constelație frumoasă sau Calea Lactee, are sens să facem fotografii cu urmărire.

Deoarece meteorii sunt un fenomen de scurtă durată, trebuie colectată cât mai multă lumină pe senzorul camerei într-un timp scurt. Prin urmare, un obiectiv rapid este probabil cel mai important punct de luat în considerare. Valorile diafragmei mai bune decât f/2,8 sunt optime. În mod normal, este necesar să reduceți viteza chiar și în cazul celor mai scumpe obiective pentru a evita astfel aberațiile din colțurile fotografiilor. Pentru a compensa, trebuie pur și simplu să folosiți o expunere mai lungă. Aici nu vă permiteți acest lux, așa că diafragma trebuie să fie complet deschisă.

Pentru a maximiza probabilitatea de reușită, se selectează cea mai mare porțiune posibilă din cer, motiv pentru care se recomandă obiectivele cu unghi larg cu distanțe focale de 24 mm sau mai mici. Obiectivele de tip fish eye reprezintă o opțiune interesantă, deoarece pot arăta întregul cer. Cu toate acestea, în acest caz trebuie, de obicei, să țineți cont de o reducere a deschiderii - ceva mai bun de f/2,8 nu există.

În funcție de model, aparatul de fotografiat poate fi utilizat pe modul manual M sau direct pe modul bulb B, pentru a avea astfel controlul deplin asupra tuturor parametrilor importanți. În ceea ce privește sensibilitatea, o valoare ISO între 800 și 3200 este optimă. Pentru cea mai bună calitate posibilă a imaginii, comutați formatul imaginii pe RAW. În plus, trebuie dezactivate filtrele interne de zgomot. Și obiectivul trebuie comutat pe operare manuală, iar orice stabilizator de imagine existent trebuie dezactivat. La final trebuie să focalizați cu atenție, deoarece un punct focal doar puțin greșit va face invizibili meteoriții deja slabi. Cel mai simplu mod de a focaliza este să setați mai întâi scala de distanță de pe obiectiv pe infinit. În al doilea pas, folosiți stelele strălucitoare sau obiectele îndepărtate de pe orizont pentru o focalizare precisă prin intermediul imaginii live de pe ecranul aparatului de fotografiat la zoom maxim.

Din cauza imprevizibilității meteoriților, trebuie să surprindeți o zonă a cerului cât mai mult timp posibil. Cel mai bun mod de a face acest lucru este să folosiți un declanșator programabil pentru a face o serie de fotografii cu un timp de expunere de câteva minute pentru fiecare fotografie. Cu cât cerul este mai întunecat, cu atât expunerea poate fi mai lungă. Timpul optim de expunere trebuie identificat prin efectuarea mai multor încercări

De regulă, sunt necesare multe fotografii mai înainte să surprindeți un meteor frumos. De aceea, fotografia meteorilor necesită răbdare înainte de toate. Nu are niciun sens să „fugărim“ meteorii. Doar pentru că mai mulți meteori strălucitori tocmai ce au trecut pe lângă cadru, nu e neapărat necesar că se va mai întâmpla acest lucru și în continuare!

La procesarea fotografiilor e bine să le suprapunem pentru a prezenta toți meteorii fotografiați împreună în aceeași imagine. Aceasta se face pe „modul maxim“, la fel ca în cazul fotografiilor startrail, adică se utilizează întotdeauna cele mai luminoase valori pentru fiecare pixel. Programul Startrails este recomandat pentru această sarcină, acesta fiind ușor de utilizat. Tot ce mai trebuie de pe acum este să aveți mult noroc!

Autor: Mario Weigand / Licență: Oculum-Verlag GmbH