7500+ articole livrabile din stoc
Garanție Best-Price
Parteneri pentru Astronomie
Revistă > Practică > Sfaturi și ponturi > 5 metode pentru a vă documenta observațiile
Practică

5 metode pentru a vă documenta observațiile

Orice amator ar trebui să aibă un jurnal de observații. Acesta poate fi sub formă de fotografii, desene de mână sau înregistrări audio. În acest articol veți afla de ce este important un astfel de jurnal.

Fotografie: AstroStar / shutterstock Fotografie: AstroStar / shutterstock

Un jurnal de observații documentează observațiile și călătoria dumneavoastră de astronom amator. Aflați de ce merită efortul și ce tip de consemnări vi se potrivește cel mai bine.

Odată cu răsăritul, nu dispare numai noaptea, ci, din păcate, de multe ori dispar și amintirile de la ultima observație. Indiferent dacă ați avut succese sau eșecuri - fără notițe, observațiile dumneavoastră cu telescopul și toate detaliile se vor pierde mult prea repede.

Așadar, data viitoare când observați bolta înstelată, acordați-vă puțin timp și consemnați anumite detalii și constatări. În acest fel, puteți să vă întoarceți în timp, cu zile, luni sau ani în urmă, și vă puteți urmări progresul, deoarece cunoștințele, interesele sau echipamentul dumneavoastră sunt în continuă evoluție.

De ce este util un jurnal de observații?

Un jurnal de observații vă ajută să vă arhivați observațiile, să le comparați între ele, să învățați din greșeli și din succese și să înregistrați experiențe frumoase. Așa vă veți ocupa de observația dumneavoastră mai în profunzime și puteți profita pe termen lung de experiența acumulată. În plus, este mult mai ușor să împărtășiți rezultatele cu prietenii și cu alți astronomi amatori dacă sunt documentate.

Reguli nu există; jurnalul este personalizat după nevoile dumneavoastră. Poate fi analogic sau digital, cu texte sau imagini sau o combinație a celor două. Faceți ca documentarea să fie cât mai comodă și mai facilă. La urma urmei, ar trebui să fie o activitate plăcută și nicidecum să se transforme într-o corvoadă la sfârșitul unei seri lungi de observare. La fața locului, notați sau schițați cele mai importante date. Ulterior, puteți detalia descrierea acasă, în liniște.

Cum să descriu o observație?

Obiect:
Nume, număr de catalog, tip, constelație
Echipament:
Telescop, apertură, distanță focală, ocular, putere de mărire, filtru, accesorii
Observație:
Dată, oră locală, locație, altitudine, seeing, condiții meteo/temperatură, SQM
Descriere:
Formă, luminozitate, mărime, impresii
Fotografie:
Cameră, timp de expunere, ISO, filtru, procesare ulterioară

Dumneavoastră decideți cât de detaliate sau științifice să fie datele consemnate. Alegeți din prezentarea generală doar punctele care vi se par importante și semnificative. Pentru începătorii în astronomie, de exemplu, enumerarea fiecărei caracteristici tehnice este la început mai puțin interesantă decât consemnarea așteptărilor și impresiilor personale.

Pe măsură ce cunoștințele vi se îmbogățesc, vă puteți dezvolta protocolul de observare în direcția dorită. Important: notați și ce nu vedeți sau dacă nu ați putut găsi un obiect fără niciun dubiu. În corelație cu circumstanțele observației, veți putea găsi mai repede motivul „eșecului” și veți fi învățat ceva pentru noaptea următoare.

Adunați observațiile într-un singur loc, astfel încât să le puteți consulta în orice moment – fie într-un dosar cu spirală, fie pe laptop. Cel mai simplu este să sortați datele consemnate în ordine cronologică. În ceea ce privește astrofotografiile și desenele, este bine să le aranjați în funcție de numărul de catalog sau de constelația aferentă. Iată cinci sugestii pentru a vă documenta observațiile.

Nebuloasa planetară NGC 7354 în Cepheus, schiță de Marcus Schenk cu un Dobson de 12 inch Nebuloasa planetară NGC 7354 în Cepheus, schiță de Marcus Schenk cu un Dobson de 12 inch

1. Pentru observatorii debutanți: jurnal scris de mână 

Acesta este probabil cel mai simplu și mai intuitiv tip de documentație. Multora le place senzația de a scrie și de a răsfoi un caiet. Notați ceea ce vedeți și ce echipament folosiți în timpul observației. Folosiți la fața locului un carnețel și un altul acasă, în care să notați pe curat aspectele de interes și să completați cu gânduri mai elaborate.

Nu ezitați să dedicați câte o pagină (dublă) fiecărui obiect și să folosiți spațiul pentru notițe și schițe personale. Pentru mai multă structură, completați o fișă de observație tipărită cu cele mai importante puncte. Puteți capsa apoi fișele într-un dosar sau le puteți scana pentru a avea o imagine de ansamblu.

2. Pentru observatorii ambițioși: astrofotografii

Documentația cu astrofotografii este bineînțeles deosebit de cuprinzătoare. În acest fel, nu înregistrați doar datele cheie, ci și câmpul vizual exact, iar ulterior puteți studia obiectele în detaliu. Forma și luminozitatea rămân inteligibile. Cu toate acestea, astrofotografia necesită practică și un echipament complet, în special pentru obiectele deep-sky. În acest caz, cu ajutorul unui adaptor, telescopul devine teleobiectivul camerei DSLR. Cu ajutorul unui sistem de urmărire, puteți realiza mai multe fotografii cu expunere lungă ale stelelor, planetelor sau ale altor galaxii.

Nu vă descurajați dacă fotografiile par șterse. Cu ajutorul unui software de editare a imaginilor, trebuie mai întâi să suprapuneți fotografiile unui obiect (stacking), pentru a face vizibile cât mai multe detalii, și apoi să le "întindeți" (streching) pentru a scoate în evidență contrastele. Adăugați la fotografie cuvinte cheie și date despre setările camerei. Cu acest tip de documentație, nu exersați numai observarea, ci și arta fotografiei și vă veți putea urmări progresul în acest domeniu. Aflați mai multe despre astrofotografie aici.

3. Pentru observatorii structurați: tabele digitale

Cei care nu doresc să țină un jurnal de observații scris de mână sau vor să folosească un caiet doar pentru notițe pe teren pot să digitalizeze ulterior informațiile consemnate. Puteți folosi în acest scop un tabel simplu în Excel. Notele sunt mai concise, însă mai clare. Puteți sorta datele în funcție de data observației sau de obiect și puteți lista și completa în coloane caracteristicile care vi se par importante. Puteți conecta prin link-uri și fișiere imagini. Căutarea pe bază de cuvinte cheie reprezintă un avantaj. Așa puteți găsi mai rapid anumite date sau obiecte.

4. Pentru observatorii mobili: reportofonul

O formă aparte este documentarea cu ajutorul unui reportofon. Foarte practic este că vă puteți înregistra gândurile în timp ce observați prin telescop. Nu aveți nevoie de lanternă frontală, nu trebuie să scotociți după caiet și nici să protejați consemnările de rouă. Așa puteți consemna și detalii care altfel poate s-ar pierde. Mai dificilă este însă regăsirea informațiilor.

Prin urmare, structurați-vă înregistrările audio la fel ca și pe cele scrise. Începeți cu data, locația și ora, astfel încât să puteți asocia cu ușurință descrierile ulterioare. Este util să începeți o nouă înregistrare pentru fiecare obiect și nu doar să faceți o pauză. Puteți folosi reportofonul și pentru a lua notițe pe teren, pe care apoi să le transcrieți. Dacă aveți suficientă memorie liberă, funcția de înregistrare a smartphone-ului este suficientă. Dar chiar și un reportofon de calitate nu costă o avere. Optați pentru un dispozitiv cu lumină roșie sau reglați luminozitatea ecranului smartphone-ului înainte de a face înregistrarea.

5. Pentru observatorii creativi: astrodesenele

La fel ca astrofotografiile, astrodesenele vă ajută să aprofundați observațiile vizuale. Ele necesită, de asemenea, exercițiu și timp, dar cu ajutorul lor puteți învăța mai mult. Nu în ultimul rând, vă antrenați vederea telescopică și atenția la detalii. Desenele sunt realizate la fața locului, la telescop, și redau imaginea din ocular. Echipamentul ar trebui să includă o lampă cu lumină roșie, o planșetă ca suport, creioane de diferite grade de duritate și o radieră. Un cerc cu diametrul de 8-12 cm arată câmpul vizual.

Desenele sunt potrivite pentru Lună și planete, dar pentru obiecte deep-sky, cum ar fi nebuloase și roiuri de stele. În primul rând, căutați punctele proeminente, cum ar fi stelele strălucitoare sau umbrele vizibile. Vă ajută să desenați mai întâi stelele cele mai strălucitoare și să vă apropiați astfel de obiectul principal, iar apoi să adăugați detaliile. În mod normal, desenați cu negru pe alb; obțineți deci un negativ. Cu ajutorul unui scaner și al programelor de editare imagini, desenele pot fi inversate din nou. Este foarte interesant să comparăm desenele astrografice ale aceluiași obiect realizate de mai mulți observatori, deoarece fiecare dintre observatori are un stil propriu.

Acum e rândul dumneavoastră!

În seara asta, pe lângă telescop, luați cu dumneavoastră și un creion/pix și o foaie de hârtie și începeți de la zero. După ce ați scris sau desenat câteva protocoale, veți dezvolta rapid o rutină și o formă potrivită pentru observațiile dumneavoastră. Veți vedea că efectele pozitive asupra modului în care percepeți cerul înstelat nu vor întârzia să apară.