Cameră pentru fotografii planetare și autoghidare de nouă generație: IMX585 este un procesor Sony Starvis II care oferă o sensibilitate ridicată și o gamă dinamică ridicată (HDR). În plus, îmbunătățește sensibilitatea în domeniul infraroșu apropiat cu aproximativ 1,7 ori în comparație cu IMX485. Noua camera QHY5III585M/C are o capacitate Fullwell mare de peste 30 ke, de aproximativ trei ori mai mult decât generația anterioară QHY5III485C.
BSI, structură CMOS iluminată din spate:
Un avantaj al structurii CMOS cu iluminare din spate este sensibilitatea crescută. Cu un senzor clasic cu iluminare frontală, fotonii care intră în stratul sensibil la lumină al senzorului trebuie să treacă mai întâi prin cablajul metalic situat direct deasupra stratului sensibil la lumină. Structura cablurilor reflectă o parte din Photoni și reduce eficiența senzorului.
În cazul unui senzor iluminat din spate, lumina poate pătrunde în stratul fotosensibil din spate. În acest caz, cablajul încorporat în senzor este situat sub stratul sensibil la lumină. Prin urmare, mai mulți fotoni incidenți lovesc stratul sensibil la lumină.
Raportul dintre fotoni și electronii generați este denumit eficiență cuantică. Cu cât eficiența cuantică este mai mare, cu atât senzorul convertește mai eficient fotonii în electroni și este mai sensibil.
Obturator global:
Spre deosebire de tehnologia obturatorului cu role utilizată în majoritatea camerelor CMOS, un obturator global garantează că timpul de expunere este uniform pentru întreaga zonă a imaginii, adică începe și se termină exact în același timp. Acest obturator de cameră este ideal pentru aplicații de înaltă precizie. În cazul obiectelor care se deplasează cu viteză mare și al mișcărilor atmosferice, obturatorul global poate produce imagini nedistorsionate și realiza o calitate ridicată a imaginii.
Binning hardware:
Spre deosebire de majoritatea aparatelor foto CMOS, camera suportă binning în domeniul de încărcare (FD binning), un adevărat binning hardware al pixelilor, precum camerele CCD.
În trecut, numai senzorii CCD erau capabili de binning hardware. Majoritatea aparatelor foto foloseau binning digital, care se bazează pe algoritmi pentru binning. Dezavantajul acestei metode de binning (folosind binning-ul 2*2 ca exemplu) este că, deși semnalul este amplificat de patru ori, se adaugă o cantitate dublă de zgomot, ceea ce duce doar la o dublare a raportului semnal-zgomot. În schimb, în cazul binning-ului hardware, nu este amplificat niciun zgomot suplimentar, ceea ce duce la o îmbunătățire directă a raportului semnal-zgomot de patru ori. În plus, rata cadrelor poate fi crescută semnificativ chiar dacă funcția ROI nu este activată. (ROI = regiune de interes)
ROI framerate
- 1920X1080: @8Bit 115.6fps, @16Bit 62.1fps
- 800X600: @8Bit 187.2fps, @16Bit 100.5fps
- 480X480: @8Bit 221.2fps, @16Bit 118.5fps
- 1236X1032: @8Bit 304fps, @16Bit 152fps
- 800X600: @8Bit 439.6fps, @16Bit 221.9fps
- 480X480: @8Bit 519.6fps @16Bit 262.8fps
512MB DDR3:
Bufferul intern de imagine de 512MB DDR3 reduce în mod eficient presiunea asupra transferului computerului. Acesta este un mare ajutor pentru fotografia planetară, unde cantități mari de date trebuie adesea să fie scrise într-un timp scurt. Unele dintre camerele pentru astrofotografie de pe piața actuală au adesea doar 256MB. Acesta este un adevărat blocaj și o sursă de erori de imagine.
Color sau monocrom? Camerele monocrom au avantajul unei sensibilitati si rezolutii mai mari decat camerele color. Cu toate acestea, este nevoie de mai mult efort pentru a obtine o imagine color. De asemenea, aveti nevoie de filtre de culoare si de o roata de filtre
