Iarna se apropie și aduce cu ea cea mai întunecată perioadă a anului. Chiar de la începutul serii, Hexagonul de Iarnă strălucește pe cer și te invită la observație. În următoarele trei luni, vei avea multe de descoperit pe bolta cerească: de la Geminide fără lumina deranjantă a Lunii, la strălucitorul Jupiter și chiar o mică paradă planetară în februarie. Noile noastre „astrohighlights” te vor ghida în această perioadă: lună de lună, stea după stea.

Dacă dorești, poți integra această infografică pe propriul tău site. Te rugăm să faci legătura către www.astroshop.ro

Decembrie

4.12. Luna întâlnește Pleiadele
În primele ore ale dimineții, Luna aproape plină traversează constelația Taurului și întâlnește Pleiadele, unul dintre cele mai frumoase roiuri stelare deschise de pe cerul de iarnă. Cu un binoclu, întâlnirea strânsă este deosebit de impresionantă. Chiar și cu ochiul liber poți recunoaște grupul ca un mic „cuib” strălucitor lângă Lună. În jurul orei 4 dimineața, această configurație se află sus pe cer și oferă un început atmosferic pentru observațiile de iarnă.

7.12. Mercur la cea mai mare elongație vestică
Cu puțin timp înainte de răsăritul soarelui, Mercurul, de obicei timid, devine vizibil. La începutul lunii decembrie atinge cea mai mare elongație vestică, adică cea mai mare distanță față de Soare, ceea ce îl face să fie foarte bine poziționat pe cerul dimineții. Începând cu ora 6:30, îl poți zări jos, aproape de orizontul sud-estic, ca un punct mic și strălucitor în prima lumină a zorilor. Este esențial să ai orizontul liber, deoarece fereastra de timp este scurtă înainte ca Soarele să-l eclipseze. Pentru cei matinali, merită efortul: Mercur se vede atât de clar ca aproape niciodată în restul anului.

14.12. Maximul Geminidelor
În noaptea de 13 spre 14 decembrie, cu puțin noroc la vreme, ai șansa să admiri cele mai cunoscute stele căzătoare ale iernii. Acest curent meteor activ atinge maximul, iar condițiile sunt aproape perfecte anul acesta: Luna abia deranjează, iar cerul rămâne întunecat aproape toată noaptea. De la miezul nopții, radiantul urcă sus pe cer, iar activitatea crește și ea. În condiții bune poți număra teoretic până la 80 de meteori pe oră. În practică vor fi mai puțini, dar fiecare stea căzătoare strălucitoare este o experiență, nu-i așa?

21.12. Solstițiul de iarnă
A sosit momentul: începe iarna, iar la ora 16, soarele coboară cel mai jos din tot anul. Ziua se încheie devreme, iar noaptea cuprinde restul orelor. Pentru mulți pasionați de astronomie, acesta este cel mai frumos timp al anului: nopțile lungi te invită să folosești telescopul după serviciu. De acum înainte, lumina începe să revină treptat – aproape insesizabil, dar puțin mai mult în fiecare zi.

22.12. Ursidele
De-abia au trecut Geminidele, că urmează următorul curent de meteori. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, Ursidele ating maximul. Este un curent meteoric mic, dar deosebit, care pare să vină din constelația Ursa Mică. Cu aproximativ zece stele căzătoare pe oră, nu e un spectacol grandios, ci mai degrabă un final delicat. În acest an, lumina Lunii nu deranjează, iar în lungile nopți de iarnă ai timp berechet pentru observații.

31.12. Luna întâlnește Pleiadele
La sfârșitul după-amiezii, când se înserează, vei descoperi Luna strălucitoare chiar deasupra orizontului estic. Dacă cerul e senin, apar în apropiere și stelele luminoase Aldebaran și Capella. Lângă Lună, la circa 1,5 grade distanță, se află Pleiadele. În comparație cu Luna, acestea par aproape delicate. Și încă ceva: dacă ciocnești un pahar la miezul nopții, deasupra ta va străluci Jupiter, care va fi în opoziție în ianuarie.

Ianuarie

3.01. Quadrantide
Anul abia a început și deja alte stele căzătoare străbat cerul. În noaptea de 3 spre 4 ianuarie, Quadrantidele ating maximul. Radiantul lor se află în modesta constelație Boarul, aproape de steaua Arcturus, și urcă mai sus abia după miezul nopții.

3.01. Luna întâlnește Jupiter
Imediat după ploaia de meteori, urmează un alt spectacol: în noaptea de 3 spre 4 ianuarie, Luna trece pe lângă planeta Jupiter. În jurul orei 22, cele două corpuri cerești se află la doar trei grade distanță unul de celălalt – vizibil foarte clar cu ochiul liber.

6.01. Luna întâlnește Regulus
Târziu în seară, Luna în descreștere traversează constelația Leului și întâlnește steaua Regulus, cea mai strălucitoare din această constelație. Are loc chiar și o ocultare stelară, dar nu poate fi observată deoarece Regulus este încă sub orizont la acel moment. Mai târziu, cu binoclul, cele două corpuri pot fi admirate împreună.

10.01. Jupiter în opoziție
Astăzi Jupiter se află în opoziție față de Soare. Acum este cel mai aproape de Pământ și vizibil pe tot parcursul nopții. După apus, răsare la est și atinge punctul cel mai înalt în sud, în jurul miezului nopții. Cu o strălucire de aproximativ –2,7 mag, depășește orice constelație și domină cerul de iarnă. Chiar și cu binoclul poți distinge cele patru luni galileene ca mici puncte de lumină, care își schimbă poziția de la o noapte la alta. La telescop, atmosfera sa cu benzi este clară – și poate chiar Marea Pată Roșie, dacă e vizibilă.

23.01. Luna întâlnește Saturn
La începutul serii, secera subțire a Lunii trece pe lângă Saturn – o priveliște minunată în amurg. În jurul orei 18, cele două corpuri cerești se află în sud-vest, la aproximativ cinci grade distanță. Planeta cu inele strălucește galben, iar Luna plutește chiar deasupra. Cu binoclul, le poți vedea pe amândouă în același câmp vizual, iar la telescop inelele lui Saturn sunt vizibile chiar și la măriri mici. Pentru mulți, aceasta este ultima șansă bună de a observa planeta înainte să coboare din ce în ce mai jos în amurgul lunii februarie.

27.01. Luna întâlnește Pleiadele
În această noapte, Luna trece din nou pe lângă Pleiade, apropiindu-se și mai mult de roi. În jurul orei 22, ambele se află în Taur, la doar câteva minute de arc distanță. La ora 22:35 (ora României), Luna va acoperi chiar steaua 19 Tau (magnitudine 4,3) cu partea sa întunecată. Sfat: orele și vizibilitatea ocultării depind de poziția în Europa. Chiar și cu ochiul liber, poți observa ușor această întâlnire dacă cerul este senin. Este o imagine familiară pentru mulți astronomi amatori – dar mereu fascinantă.

30.01. Luna întâlnește Jupiter
La sfârșitul lunii se întâlnesc două dintre cele mai izbitoare obiecte de pe cer: Luna strălucitoare și Jupiter. Târziu seara se află împreună în constelația Gemenii – imposibil de trecut cu vederea. Nu departe, stelele Castor și Pollux strălucesc și ele, încadrând scena.

Februarie

3.02. Luna întâlnește Regulus
În această seară, Luna traversează din nou constelația Leului și trece la o distanță excepțional de mică de Regulus. Apropiera maximă, de aproximativ zece minute de arc, are loc abia pe la ora cinci dimineața. Este o apropiere extrem de rară, care merită văzută.

7.02. Luna întâlnește Spica
În a doua jumătate a nopții (din 6 spre 7 februarie), Luna în descreștere se întâlnește cu steaua principală a Fecioarei: Spica. Chiar înainte de răsărit, cele două se află jos pe orizontul sud-est, la puțin peste două grade distanță.

11.02. Luna întâlnește Antares
Înainte de zori, Luna traversează constelația Scorpionului și se apropie de roșiaticul Antares. În jurul orei 4, ambele apar deasupra orizontului sud-est. Antares – o supergigantă roșie, inima Scorpionului.

18.02. Luna întâlnește Mercur și Venus
Pe 18 februarie, Luna se apropie de planetele Mercur și Venus, care la amurg stau chiar deasupra orizontului vestic. Seara aceasta este specială, deoarece secera tânără a Lunii este iluminată doar 1,5%, fiindcă cu o zi înainte a fost Lună Nouă. Rezultatul: o imagine deosebit de delicată.

19.02. Luna întâlnește Mercur și Saturn
Un trio frumos apare la începutul serii, jos pe orizontul vestic. Luna tânără se află aproape între Mercur și Saturn. Ambele planete sunt greu de observat, fiindcă amurgul domină, dar dacă începi devreme poți zări și Venus chiar deasupra orizontului.

27.02. Luna întâlnește Jupiter
La sfârșitul lunii, Luna și Jupiter se apropie din nou, de data aceasta sus în constelația Gemenii. Chiar de la începutul serii, cei doi cei mai strălucitori aștri de pe cer sunt imposibil de ignorat – foarte apropiați unul de altul.

28.02. Mică paradă planetară
Ca încheiere, te așteaptă un spectacol rar. La scurt timp după apusul soarelui, mai multe planete se aliniază de-a lungul eclipticii. Mercur și Venus foarte jos la vest, ceva mai sus Saturn și, invizibil lângă el, Neptun. Sus în Gemeni strălucește Jupiter, iar în Taur, discretul Uranus. După cum vezi, toate planetele sunt prezente, dar această paradă nu este ușor de observat: unele planete stau foarte jos și dispar rapid în amurg. Cu răbdare și o vedere perfectă spre orizont poți descoperi câteva planete cu binoclul.