5 întrebări pe care trebuie să vi le puneți înainte de a cumpăra un telescop
Ce întrebări trebuie să îmi pun pentru a găsi telescopul potrivit? Alegerea unui telescop – pas cu pas
5 întrebări pe care trebuie să vi le puneți înainte de a cumpăra un telescop
Știați că mulți astronomi amatori debutanți încep cu telescopul greșit? Iar acesta este rareori instrumentul pe care îl vor folosi și după 5 ani?
Nici nu-i de mirare. Există o mulțime de tipuri și forme constructive diferite, iar un începător nu știe ce este important și ce nu. Ne aveți însă pe noi pentru a vă ajuta. În acest articol, prin intermediul a 5 întrebări țintite, găsim telescopul optim pentru dvs.
Să începem!
1. Cât valorează pentru dvs. observarea bolții cerești?
Poate vi se pare că punem cam devreme această întrebare. Nu există alte subiecte mai relevante? Desigur.
Însă bugetul pe care îl veți aloca este un indicator bun pentru a sorta micile diamante și de a ocoli complet pietroaiele lipsite de valoare de pe drum. Prin urmare, stabiliți de la bun început cât doriți să investiți.
Ce posibilități există pentru diferite bugete? În continuare, vă oferim patru repere.
Până la 200 euro: Nu este o sumă mare pentru un telescop complet, cu trepied și montură. La cele mai multe modele de telescop trebuie să faceți niște compromisuri. Fie la capitolul optică, fie la stabilitate. Însă tocmai aceste două aspecte sunt important pentru ca activitatea de observare să fie o plăcere. Sigur vă limitați la acest buget? În acest caz, vă recomandăm un binoclu bun sau o lunetă terestră și o planisferă. Cu ajutorul acestora veți face cunoștință cu bolta cerească și veți descoperi primele obiecte deep-sky de dimensiuni mari. Iar binoclul și luneta sunt tovarăși buni și în timpul zilei!
Până la 400 euro: Aveți la dispoziție un buget mai generos și vă doriți un telescop cu o optică bună? În acest caz, puteți opta pentru un mic telescop refractor sau un reflector pe o montură azimutală pe care o puteți deplasa în toate direcțiile. Sau puteți alege un telescop Dobson unde majoritatea bugetului îl constituie oglinzile. Avantajul: veți avea un telescop stabil, cu o optică mare, pentru observații vizuale. Astfel veți fi ocupat timp de mulți ani descoperind o mulțime de obiective.
Până la 800 euro: În această plajă de prețuri puteți face deja primii pași în astrofotografie. Aveți acces la o montură care permite fotografierea sau care poate fi ușor echipată suplimentar. În funcție de interes, completați montura cu un telescop refractor sau reflector. Despre acestea vom vorbi însă mai târziu. Monturile care permit fotografierea compensează mișcarea de rotație a Pământului și urmăresc automat stelele. Pentru ca lucrurile să funcționeze așa cum trebuie montajul este important și mai dificil. Ne vom ocupa puțin mai târziu și de acest subiect.
Peste 1.000 euro: Vă plac smartphone-urile și aplicațiile? În această categorie de preț apar telescoapele GoTo comandate de calculator, cu care puteți găsi obiectele cerești printr-o apăsare de buton. Vă alegeți țintele de la unitatea de control sau de pe telefonul mobil, după care lăsați telescopul să navigheze până la țintă.
Exercițiu practic: Care este bugetul dvs.? Răspundeți la această întrebare, apoi treceți bine pregătit la următoarele întrebări.
2. Observator fast-food sau gurmand slow-sky?
Bineînțeles că nu vorbim aici despre mâncare. Puteți instala rapid un telescop prin care să priviți apoi fugar bolta cerească. Sau vă puteți dedica o seară întreagă observării; o activitate tihnită și plăcută.
Timpul pe care credeți că îl veți investi în această activitate determină tipul de telescop.
Exemplu: Un telescop Dobson este alcătuit doar din două componente, se asamblează ușor și se deplasează manual pentru a urmări și fixa țintele.
Un instrument cu montură ecuatorială este compus din trepied, contragreutăți, optică, montură, sistem electronic și alimentare cu energie electrică. După ce a fost asamblat, trebuie aliniat spre polul ceresc.
Pentru astrofotografie efortul este mai mare decât pentru observarea vizuală. Puteți folosi bineînțeles orice instrument pentru observații mai scurte sau mai lungi, însă uneori ne descurajăm în fața unei instalări complicate, mai ales dacă avem de gând să aruncăm doar o privire fugară pe bolta cerească.
Exercițiu practic: Cât timp preconizați că veți dedica montării instrumentului și observației? Mai mult de o oră sau mai puțin? Sau poate chiar trei ore pe seară? Mai degrabă la sfârșit de săptămână sau după serviciu, în reprize scurte? Reflectați asupra acestor aspecte și decideți care sunt resursele de timp de care dispuneți.
3. Observator minimalist sau amator de tehnologie digitală?
Bineînțeles că nu trebuie să trăiți departe de orice tehnologie, așa ca populația Amish din SUA. Însă observarea printr-un telescop fără prea multe rafinețuri tehnice poate fi relaxantă. La fel cum făceau și Herschel sau Messier. Cum ar fi să vă bucurați de natură fără smartphone și tehnologie digitală?
Și nu este vorba numai despre observare, ci și despre găsirea obiectelor. Cum ar fi să renunțați complet la echipamentele electronice și să vă bazați numai pe harta stelară și pe atlasul ceresc? Veți simți o mare fericire atunci când veți găsi aparent în neant, o galaxie aflată la milioane de ani-lumină.
Sau sunteți fascinat de tehnologia digitală și ați dorit de mic să fiți legendarul Scotty sau Pavel Chekov de pe nava spațială Enterprise? În acest caz, un telescop cu sistem GoTo sau cu orientare automată este exact ceea ce vă trebuie.
În cazul unui sistem electronic, controlați telescopul de la o unitate de control sau cu smartphone-ul. Lucrați cu tehnică și ecran, iar grație motoarelor integrate, telescopul găsește automat obiectele și le urmărește. Trebuie însă să vă ocupați mai mult de aspecte tehnice. Însă tocmai acestea v-au și atras atunci când ați ales un astfel de telescop.
Exercițiu practic: Gândiți-vă dacă preferați un telescop manual sau mai degrabă unul complet automat. Unele telescoape pot fi dotate și ulterior cu motoare de ghidaj și cu un sistem de comandă. Iar monturile noastre Push+ îmbină ambele lumi. Vă ghidați manual telescopul Dobson, iar software-ul de pe smartphone vă ajută să găsiți țintele pe cer.
4. Doar observații vizuale sau astrofotografie?
Există două moduri de observare a cerului:
Admirarea vizuală live sau imortalizarea fotografică a obiectelor. Ambele au farmecul lor. Iar dacă oricum vă place să fotografiați în timpul liber, este posibil să fiți atras și de astrofotografie. Ce vă interesează mai mult?
Pentru început, vă recomandăm să începeți cu observații vizuale, pentru a vă familiariza cu telescopul și pentru a acumula experiență practică pe cerul înstelat. Această activitate vă va ține ocupat o vreme, deoarece aveți multe de învățat și de descoperit.
Deprinderile practice se formează doar prin practică
Astrofotografia este al doilea pas, dacă, bineînțeles, vă interesează. Telescoapele Dobson și alte telescoape pe montură azimutală sunt gândite pentru observații vizuale. Telescoapele cu o montură ecuatorială și sistem GoTo oferă și posibilitatea de a realiza astrofotografii cu expunere lungă ale nebuloaselor și ale galaxiilor.
Mulți astronomi amatori aleg fie să fie observatori vizuali, fie să se dedice camerelor, tehnologiei și tehnicilor de procesare a imaginilor. Unul dintre motivele diferențierii este faptul că observațiile vizuale și astrofotografia impun cerințe diferite la adresa telescoapelor și a observatorului. Nu există instrumentul ideal pentru ambele.
Exercițiu practic: Gândiți-vă ce vă interesează mai mult: observarea vizuală sau fotografiatul? Așa vă veți orienta bine de la bun început, iar ulterior veți fi scutit de ocoluri costisitoare.
5. Luna și planetele sau nebuloase și galaxii?
Luna și planetele sunt printre primele obiecte pe care le veți cerceta pe bolta cerească.
Este fascinant să studiați suprafața Lunii, ca o navetă spațială care plutește ușor peste peisajul selenar. Sau să vedeți live prin telescop planeta Saturn cu inelele sale sau pe giganticul Jupiter împreună cu lunile sale și benzile de nori.
Dacă observați preponderent Sistemul Solar, potrivit este un telescop refractor.
Luna și planetele sunt obiecte luminoase, care nu necesită o apertură prea mare. Astfel profitați de imaginea cu contrast ridicat a unui refractor.
Doriți să explorați adâncimile Universului și să admirați nebuloase, roiuri stelare globulare și galaxii? În acest caz, vi se potrivește un telescop reflector, care, la același buget, are o apertură mai mare decât un refractor și colectează mai multă lumină.
Nu trebuie însă să vă închipuiți că galaxiile privite live prin telescop sunt la fel ca cele dintr-o fotografie. O privire aruncată spre o galaxie aflată la milioane de ani-lumină depărtare se situează uneori la granița percepției. Dacă aveți însă cunoștințe despre obiectele observate și o privire antrenată, veți recunoaște numeroase detalii. Iar toată satisfacția vine din provocări, nu-i așa?
Exercițiu practic: Sistemul solar sau dincolo de el? Decizia o luați și în funcție de locul de observare, care trebuie să fie ușor accesibil. Poate fi acasă sau într-un loc ferit de poluare luminoasă.
Acestea sunt puncte de plecare utile care vă ușurează alegerea telescopului dorit. Cel mai bine începeți chiar acum procesul de reflecție și clarificați-vă dorințele. Cerul vă așteaptă.
Autor: Marcus Schenk
Marcus este astronom amator, textier, autor și un mare iubitor al cerului nocturn. Din anul 2006, îi ajută pe pasionații de astronomie să își găsească telescopul potrivit - în prezent prin intermediul articolelor și materialelor video.
Fiind un veritabil coffee-junkie, observă bolta cerească cu espressorul alături.